În viaţa fiecăruia dintre noi există măcar o poveste de Crăciun pe care o ţinem minte pe vecie şi de care ne aducem aminte cu plăcere. Astăzi, căsuţa din Lola’s Advent Calendar include, pe lângă cadou, şi o poveste din urmă cu mai bine de zece ani, dar care este mai vie ca niciodată.

Ca orice poveste de Crăciun, şi aceasta a avut o intrigă. Ce facem când copilului începe să i se zdruncine credinţa în Moş Crăciun? Pe de-o parte, începem să ne dăm seama că magia este pe cale să se spulbere şi nu vom mai vedea nerăbdarea şi emoţia pe chipul lui. Pe de altă parte, am vrea ca toată această poveste să continue, pentru că, prin copii, şi noi mai facem incursiuni în copilăria noastră.

Noi, care încă îi mai vorbeam lui Maxi despre Moş şi cadourile pe care le aduce, ne vedem puşi în faţa situaţiei cele mai dificile. “Eu cred că nu există”, ne spune el într-o bună zi. Nu ştiu cum ar fi fost pentru voi, dar mie parcă mi-a fugit pământul de sub picioare. Aş fi dat orice să nu aud acele vorbe. Şi, pentru că nu cedez uşor, am ticluit un plan, care avea să-mi ofere una dintre amintirile cele mai plăcute.

După îndelungi căutări pe internet – acum realizez cât a evoluat acest domeniu -, găsesc o companie pe la Oradea, de la care puteam trimite scrisoare în numele Moşului. Bineînţeles, că destinatarul era Maxi al meu, iar textul era gândit în aşa fel încât să-i schimbe gândurile. Şi pentru că mereu a fost un original în ceea ce priveşte darurile pe care şi le-a dorit de Crăciun, nici atunci nu a fost altfel.

Pentru fiecare dintre noi, această poveste de Crăciun a fost precum o aventură în rollercoaster – când sus, când jos, nu aveai timp să te plictiseşti. Noi, părinţii, am trecut de la faza deziluziei la cea a curiozităţii privind modul în care Maxi va reacţiona la surpriza pe care i-o pregătisem. În schimb, copilul aştepta cu nerăbdare ziua de Crăciun, vrând parcă să se convingă dacă avea dreptate sau nu. Şi iată-ne în Ajun când…

De mic îl învăţasem că nu îl vizitează Moşu’ dacă nu este curat. Aşa că Maxi intră la o baie regească, cu spumă şi baloane. “Dar staţi cu mine, ca să mă conving că nu voi aduceţi cadourile.” Şi uite-ne cum stăm la poveşti în baie, depănând amintiri din copilăria celor care acum erau părinţi. După ceva timp, juniorul ia decizia că este timpul să iasă din cadă, se înfăşoară în halat şi porneşte spre dormitorul lui.

Când a intrat în cameră şi a aprins lumina… Ei bine, a fost momentul în care s-a înroşit de emoţie cum rar îl văzusem vreodată. Copilul a fost atât de emoţionat încât, când a dat să se îmbrace, şi-a pus boxerii şi pijamaua pe dos. Pe dos însemnând nu doar cu spatele în faţă, şi cu interiorul la vedere. Cauzată de emoţia descoperirii scrisorii şi a cadourilor, neatenţia l-a făcut să-şi întoarcă singur hainele pe dos. Cât despre noi… Ne-am privit şi ne-am zâmbit cu subînţeles: misiune îndeplinită. 😊

Ş-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa! Cât despre ce avem în căsuţa de la Lola’s Advent Calendar, cadoul este ticluit chiar de mine. Dacă vreţi să-l aveţi, iată ce trebuie să faceţi:

  • Share public al articolului, însoţit de hashtagul #LolasAdventCalendar.
  • Lăsaţi un comentariu care să includă linkul share-ului.

Înscrierile se încheie la finalul zilei de 12 decembrie (ora 24.00). Câştigătorul va fi desemnat prin tragere la sorţi şi va fi anunţat în articolul următor despre #LolasAdventCalendar. Fiţi pe fază şi revendicaţi premiul în 48 de ore – altfel, va fi acordat următoarei persoane din tragerea la sorţi.

PREMIU SPECIAL: Cine îmi spune cea mai frumoasă poveste de Crăciun primeşte cadou o apă de toaletă La Petite Fleur d’Amour (100 ml).

PS: Nu uitaţi hashtagul #LolasAdventCalendar pentru a vă putea găsi, iar înscrierea să fie validă.

PS2: Câştigătoarea zilei a 11-a este Corina Cosa (tragere la sorţi). O rog pe câştigătoarea să-mi lase, în termen de 48 de ore, un mesaj privat pe pagina Lola’s Box cu adresa de e-mail cu care şi-a creat beauty profilul Pick N Dazzle.

Facebook Comments

11 thoughts on “ÎNCHEIAT/#LolasAdventCalendar, ziua 12: Poveste de Crăciun”

  1. Poveste de Crăciun
    Am în bloc o vecina în vârstă care are un singur copil plecat departe tocmai în America și de ceva ani nu a mai venit pe la ea.În fiecare an o vedeam la geam așteptând ,poate poate va veni…Am intrebat-o :-Crezi ca o sa vina?i iar ea mi-a răspuns :Toată lumea așteaptă Moșul dar eu îmi aștept fiul…și cred cu tărie ca va veni.Am scris pe pagina de Facebook a fiului ei ca îl așteaptă emoționată sa vina măcar sa-l mai vadă o data cu rugămintea sa ii fie o surpriza.Și a venit surpriza în iarna anului trecut…Nu spun cate lacrimi ,lacrimi de fericire și emoție am varsat și nu pot spune ce bucurie imensa când la ușă ei a venit Moșul, fiul îmbrăcat în Mos Crăciun. Ma bucur ca în viata asta nu pot trece indiferenta de problemele oamenilor și pot aduce un mic zâmbet pe fetele lor.Asta e magia Craciunului,sa creziste, sa speri și dorin-a ți se va îndeplini. Sărbători de poveste tuturor

  2. Am sa iti povestesc despre cel mai frumos cadou pe care l-am primit de Craciun;a fost cel primit in decembrie 2010 ; aveam o relatie frumoasa,bazata pe incredere,respect si sentimente frumoase,aflate la inceput de drum. Spun asta pentru ca era o relatie la distanta,noi locuind in orase aflate la o distanta de 180 km,prietenii nu ne prea dadeau sanse,dar le-am dovedit ca se inseala. Craciunul din decembrie 2010 ar fi trebuit sa fie primul nostru Craciun impreuna,numai ca au intervenit niste circumstante si se parea ca nu vom petrece sarbatorile impreuna.El a suferit o accidentare in timpul unui meci de fotbal si a urmat punerea piciorului in ghips pentru 3 saptamani – acest lucru se intampla la jumatatea lunii decembrie ; eu nu puteam sa plec de acasa din motive familiale,astfel se preconizau niste sarbatori nu prea placute, pentru amandoi. Planul era ca el sa vina la Giurgiu,sa petrecem sarbatorile impreuna ; fiind cu piciorul imobilizat,acest lucru nu mai era posibil.In aceste conditii,m-am resemnat cu ideea aceasta ; numai ca in Ajun de Craciun am primit cel mai minunat si nesperat cadou pe care mi-l doream din suflet,dar stiam ca nu este posibil – el si-a scos ghipsul,mult mai devreme decat trebuia,si a venit !! A fost primul Craciun minunat petrecut impreuna,si apoi au urmat sarbatori din ce in ce mai minunate pe care le-am petrecut si le petrecem impreuna( intre timp lucrurile au progresat destul de mult,eu m-am mutat la Buzau,si acum mergem impreuna sa petrecem sarbatorile la Giurgiu ) !!Am sa iti povestesc despre cel mai frumos cadou pe care l-am primit de Craciun;a fost cel primit in decembrie 2010 ; aveam o relatie frumoasa,bazata pe incredere,respect si sentimente frumoase,aflate la inceput de drum. Spun asta pentru ca era o relatie la distanta,noi locuind in orase aflate la o distanta de 180 km,prietenii nu ne prea dadeau sanse,dar le-am dovedit ca se inseala. Craciunul din decembrie 2010 ar fi trebuit sa fie primul nostru Craciun impreuna,numai ca au intervenit niste circumstante si se parea ca nu vom petrece sarbatorile impreuna.El a suferit o accidentare in timpul unui meci de fotbal si a urmat punerea piciorului in ghips pentru 3 saptamani – acest lucru se intampla la jumatatea lunii decembrie ; eu nu puteam sa plec de acasa din motive familiale,astfel se preconizau niste sarbatori nu prea placute, pentru amandoi. Planul era ca el sa vina la Giurgiu,sa petrecem sarbatorile impreuna ; fiind cu piciorul imobilizat,acest lucru nu mai era posibil.In aceste conditii,m-am resemnat cu ideea aceasta ; numai ca in Ajun de Craciun am primit cel mai minunat si nesperat cadou pe care mi-l doream din suflet,dar stiam ca nu este posibil – el si-a scos ghipsul,mult mai devreme decat trebuia,si a venit !! A fost primul Craciun petrecut impreuna,si apoi au urmat sarbatori din ce in ce mai minunate pe care le-am petrecut si le petrecem impreuna( intre timp lucrurile au progresat destul de mult,eu m-am mutat la Buzau,si acum mergem impreuna sa petrecem sarbatorile la Giurgiu ) !!
    Acesta este linkul de share :https://www.facebook.com/burcescu.mirelaliliana/posts/1859099387455756?pnref=story
    O zi minunata iti doresc !!

Leave a Reply