În 1881, Sotirio Bulgari ajungea în Italia, după ce părăsise Grecia natală în 1879 şi călătorise continuu între Corfu şi Neapole. Roma avea să fie locul unde a descoperit frumuseţea, arta, creativitatea şi, mai presus de orice, o piaţă prosperă – tărâmul ideal pentru extinderea afacerii de familie; prelucrarea argintului. Aşa avea să înceapă ceea ce astăzi cunoaştem drept Bvlgari, un nume la a cărui pronunţie te trec fiorii…

Magazinul Bulgari, Via dei Condotti 10, anii '20Un pas în plus spre eternitate
Intuiţia sa avea să se dovedească una corectă, aşa că, după doar trei ani, deschidea primul său magazin pe Via Sistina 85. După încă un deceniu, Sotirio inaugura cel de-al doilea magazin, pe Via dei Condotti 28. Era drumul pe care mergea zi de zi între cele două magazine, în sus şi în jos pe cele mai faimoase trepte ale Italiei, scările care l-au fascinant la maximum. Între Piazza Trinità dei Monti şi Treptele Spaniole, afaceristul grec putea să privească în ochi lumea întreagă: oameni de toate vârstele, naţionalităţile, clasele sociale şi culturile.

Maria Schell & Luchino Visconti pe Treptele SpanioleCele 138 de trepte create de arhitectul Francesco de Sanctis au impresionat artişti şi scriitori din lumea întreagă, aşa cum au fost Bergsøe şi D’Annunzio, încă din 1725 când lucrarea a fost terminată. Astfel, în 1905, Sotirio a deschis cel de-al treilea magazin, tot pe Via dei Condotti, dar de această dată la numărul 10, mai aproape de acele trepte care întruchipează terasa Cetăţii Eterne. Aceleaşi care sunt în mijlocul “Tridentului”, centrul universal al capitalei italiene şi sufletul spiritual al civilizaţiei occidentale. Când intri în magazin, imaginea se deschide – o viziune fascinantă care i-a vrăjit pe fotografii, designerii şi artiştii de pretutindeni. Din acest motiv, Bulgari a decis ca acele trepte, care au oferit atât de multe lumii prin frumuseţea loc, merită să primească ceva în schimb şi le-a adoptat. Pentru cea de-a 130-a aniversare a casei italiene, Bulgari a decis să finanţeze renovare faimoaselor trepte.

Kirk Douglas şi soţia sa pe Treptele SpanioleVia dei Condotti, 10 – din 1905, cel mai important magazin Bvlgari
Când a sosit la Roma, în 1884, Sotirio a putut să descrie, în cadrul Cetăţii Eterne, binecunoscuta frumuseţe clasică a patriei sale, Grecia. Dar ceea ce l-a impresionat cel mai mult a fost măreţia acelor linii simple care se transformau într-unele mai sofisticate şi mai articulate. Şi chiar mai frumoase…

Magazinul Bvlgari, Via dei Condotti 10, anii '50Aici, în decorul cel mai fermecător şi mai romantic, la baza Treptelor Spaniole, Sotirio a luat decitia deschiderii magazinelor. “Era locul perfect pentru ca arta să se poată exprima, aceasta este filosofia mea despre frumuseţe”, declara Bulgari mai târziu. La începutul Via dei Condotti, numărul 10, el a găsit două clădiri adecvate, iar parterul acestora a devenit, în 1905, cel de-al treilea magazin pe care îl deschidea de la lansarea mărcii. Curând, acesta avea să devină “nava-amiral”, fiind cea mai importantă locaţie. Gusturile sale rafinate şi creativitatea de care dădea dovadă erau şi ele esenţiale pentru a caracteriza faţada: o fereastră centrală de dimensiuni mari şi două perechi de ferestre, dispuse de o parte şi de cealaltă a vitrinei principale, permiteau creaţiilor sale să atragă atenţia trecătorilor fascinaţi de strălucirea lucrărilor din argint. Înscrisul Art Nouveau “Old Curiosity Shop – Naples, Lucerna, St Moritz Bad” şi emblema “S. Bulgari” au finisat faţada.

Kirk Douglas şi soţia sa la magazinul Bvlgari, 1958Numărul clienţilor era din ce în ce mai mare, cererea era în continuă creştere, faima explodase, aşa că intrarea în magazin a trebui renovată. Astfel, la începutul anilor ’20, magazinul a suportat două transformări majore. Au fost îndepărtate cuvintele “Old Curiosity”, magazinul se deschidea sub însemnul S. Bulgari – mărit şi el -, iar ferestrele prezentau mai multe bijuterii, şi mai mari. Succesul bijuteriilor Bulgari creştea de la zi la zi, atât de mult încât unii clienţi intrau în magazin imediat ce citeau un articol de ziar care aprecia diamantele fabuloase şi perlele minunate, montate în brăţări şi coliere.

Anita EkbergDar, cea mai importantă modificare a magazinului avea să se petreacă în 1933. Giorgio şi Costantino Bulgari au decis să extindă semnificativ spaţiul. A fost achiziţionat şi parterul clădirii învecinate, iar fiii lui Sotirio şi-au îndreptat atenţia către Florestano di Fausto, arhitect de renume la nivel mondial, cel care a primit misiunea de a face schimbarea. În primul rând, el a unificat cele trei clădiri, iar intrarea simetrică şi maiestuoasă a fost încadrată cu marmură verde din Africa, asemenea ferestrelor aflate de-o parte şi de alta. Amprenta finală: deasupra uşii centrale a fost plasată eticheta BVLGARI – realizată din alamă -, în care litera V amintea de ortografia Romei Antice şi de arhitectura italiană a acelor vremuri.

Din 1934, faţada magazinului Bulgari nu a mai suferit nici o modificare. Doar câteva schimbări minore au fost aduse ferestrelor în 1971 de către arhitectul Piero Sartogo, care aveau darul de a accentua bijuteriile expuse. În acest an, la 130 de ani de istorie a casei italiene, munca arhitectului Peter Marino ne face să fim martori la transformarea şi renovarea magazinului. Cel mai elegant şi mai rafinat paradox al secolului XXI.

Facebook Comments

Leave a Reply